Blog-ul Iovi - Service Auto Cluj » beetle

Vw Beetle la recenzie

admin — Sat, 31 Aug 2013 15:57:41 +0000

Vw Beetle

Nu m-am văzut niciodată la volanul propriei mele mașini (cu toate că aveam carnet de ceva vreme – 8 ani, condus efectiv 1 an) adoram și preferam locul din dreapta. Situația nefericită (o problemă acută de sănătate a tatălui meu) m-a pus în obligativitatea de a conduce, după atâta timp de stat în dreapta, în primăvara anului trecut.

Acela a fost momentul ce a activat dorința, neconștientizată, pentru o mașină doar a mea. Eram de multă vreme fascinată și îndrăgostită “de-a dreptul” de minunatele broscuțe, le consider(am) ‘jucării la scală mare perfect funcționale, mașini capabile să înveselească orice chip posac prin zâmbetul fascinant și ochișorii jucăuși cu care e înzestrată de producător. Așa se face că m-am întâlnit cu “my blue beetle little bug” prin intermediul unei colege de facultate ce o vindea și sunt proprietarul ei din vara anului trecut.

Vw Beetle s-a născut în anul 2001 în Franța unde a parcurs ~ 80000km. Și-a mutat domiciliul în Romania în anul 2007 decembrie aici ajungând la un total de 103000km. De aproape 2 ani era neutilizată, prizonieră într-un garaj, nemaicorespunzând necesităților foștilor proprietari. Din spusele foștilor, mașina nu a adus cheltuieli substanțiale – schimbat distribuție, consumabile, ulei, filtru, câteva mici operații din cauza neatenției în trafic.

Este un motor benzină, 1.6 , pe care am achiziționat-o la un preț super de numai 3900 Euro (după multe negocieri, inițial 4600 Euro). Am îndrăgit-o de la prima vedere, mi-au plăcut scaunele ei frumos îmbrăcate în piele crem cu sistem de încălzire “poponeț” , că avea aer condiționat – în sfârșit puteam spune NU saunei din timpul verii, portbagajul imens ce putea fi creat prin rabatarea banchetei spate, margareata, aspectul interior extrem de bine întreținut, iar tatălui meu i-a plăcut mersul motorului (am vizionat 3 beetle-uri, celorlalte găsindu-le hibe la motor). Repede după cumpărare, fiindu-mi recomandați băieții de la IOVI, am dat o fugă până la ei. Mi-au consultat-o de-amănuntul , recomandându-mi schimburi ‘ușoare’ de nou început, însemnând: bujii, amortizoare spate, ulei , o revopsire totală – întrucât eram cam scorojite după atâta stat în soare și ani în spate, aer condiționat și cam atât.

Ulterior la Vw Beetle am intervenit și la electromotor, macarale portiere, ceva cosmetizări ca urmare a neatenției. Având în vedere ca peste 1 an ne facem buletin și întrucât atât colega cât și eu – am fost și sunt începătoare în ale condusului, broscuța se ține tare pe poziții pe principiul – vântul bate coafura rezistă. Un lucru sigur îl adora broscuța mea – sa mănânce. Consuma pe intern – căci doar pentru oraș o folosesc, 12 litrii/100 km, cam mult zic eu. De asemenea este cam joasă, nu poate urca pe orice bordură, am testat-o și ulterior am dus-o la Iovi pentru reparații.

Altfel este mașina ideală de oraș, e micuță, perfectă să te infiltrezi în spații inaccesibile altora, e destul de sprintenă, te poți baza pe ea în situații neprevăzute, e extrem de comodă la condus, suntem arătate chiar și cu degetul de către copii – iubesc acest efect al ei. Cu toate că pare cam mică la interior, oferă pasagerilor suficienta libertate de mișcare, puțin mai redusă pentru ocupanții locurilor din spate (aici intervine IMC- indicele de masă corporală).

O ador pe Vw Beetle, nu m-aș vedea la volanul unei alte mașini, cred că voi fi ” broscariță” all my life. Totuși, cred că este cam precipitată aceasta evaluare, e a mea de 1 an jumătate și nu am ajuns decât la 109200 km – intern (6000 km parcurși). Oricum, în viziunea mea, producătorii au știut de la bun început cărui segment îi este adresată, prin margareta din vază, au presupus că femeilor le plac lucrurile durabile în timp, și au acționat ca atare.

Broscuțele sunt mașini bine sudate. O recomand fără dar și poate.

Recenzie scrisă de Irina Faur. Scrie și tu o recenzie a mașinii tale, avem concurs!

Articole similare:

Psihologie in spatele volanului – interviu cu Hedi Hoka

admin — Tue, 24 Jan 2012 15:50:09 +0000

Hedi Hoka este doctor în psihologie, coach, trainer, public speaker și autor… și șofer.

Am reușit să o conving să răspundă la câteva întrebări despre psihologie si soferi.

[Victor / IOVI] Care este experiența ta profesională și care este experiența ta la volan?
[Hedi Hoka] Sunt doctor în psihologie, coach în schimbare comportamentală (leadership și lifecoaching) și sunt conducător auto de 9 ani și am o mașinuță portocalie (golf WV).

[Victor / IOVI] Care e explicația psihologică pentru care bărbații sunt așa atașați de mașina lor? Tine de psihologie?
[Hedi Hoka] În 2007 o compania mare producătoare de mașini, împreună cu echipa de cercetare din Oxford au efectuat un studiu care a scos în evidență următorul lucru: bărbații tind să-și vadă propria mașină ca și o extensie a propriului corp. În timp ce femeile, de exemplu, le percep ca și entități separate. Ori în cazul în care percepem mașina ca și o extensie atunci mi se pare normal ca să avem grijă de ea. Hai să-ți dau un exemplu la femei atunci când își pun extensii de păr. Normal că au grijă și de extensii și de părul natural, astfel încât, nici nu-ți dai seama care este cel natural și care e extensie. Dar, să nu uităm, că acest studiu a fost “comandat” de compania şi atunci pot să apară anumite biasări în favoarea producătorului.

Totuşi, eu cred că lucrurile sunt mai complexe decât atât, iar adevăratele motive pentru care bărbaţii se simt mai ataşaţi de maşinile lor nu reprezintă maşina în sine ci senzaţiile, emoţiiile pe care le dau condusul unei masini. Iar, aceastea pot fi de felul următor:
Viteza maşinii, senzaţiile tari și psihologie
Unii oameni sunt aşa zis “căutători de senzaţii tari” (excitement seekers). Sunt persoane care adoră senzaţia dată de viteza mare. Cu toate că, poate fi un pericol atunci când gonim cu viteza mare, senzaţia care se declanşează merită traită. Din punct de vedere neurobiochimic, se declanşează un neurotransmiţător la fel ca şi în cazul în care practicăm sporturi extreme.
Maşina trezeşte spiritul de vânători în bărbaţi
Gândeşte-te puţin, corpul nostru a fost programat să vânăm. În situaţii extreme de supravieţuire, fiecare dintre noi este în stare să vâneze animale! Asta fără dar şi poate! Ancestral există în creierul nostru acest instinct. Băbaţii când conduc maşina li se activează acest instinct de a “vâna”, manifestându-se prin dorinţa de depăşi, de a fi primul, de a se întrece. Dacă întrebi un bărbat ce simte atunci când depăşeşte o altă maşină, îţi va spune că se simte învingător, ca şi cum l-a doborât pe celălalt. Cu alte cuvinte “l-a vânat”.
Nevoie de performanţă
Din punct de vedere genetic, bărbaţii sunt orientaţi spre performanţă. De cele mai multe ori îşi alimentează stima de sine prin performanţele obţinute – ceea ce este foarte greşit, dar acesta este un alt subiect :). Ori maşina îi oferă oportunitatea unui bărbat să dovedească performanţă: parcurge o distanţă într-un timp mai bun, depăşeşte mai multe maşini etc.
Din punct de vedere psihologic bărbaţii au o orientare în spaţiu mai bună decât femeile şi o gândire tehnică mai pronunţată. Iată de ce deja băieţeii iubesc jucăriile tehnice sau combative încă de la vârsta de 3-4 ani.

[Victor / IOVI] Ce se întâmplă în creierul uman când mergem cu viteză cu maşina? Cum se explică în psihologie?
[Hedi Hoka] Cercetările recente au scos în evidenţă că neurotransmiţătorul dopamina este legată de comportamentul vitezomanilor. Un nivel ridicat de dopamină ne produce o plăcere extraordinară. 30% din populaţie este născută cu acestă genă receptoare de dopamină D4 responsabilă de căutări de senzaţii tari, chiar şi viteza.

[Victor / IOVI] Ce părere ai despre examenul psihologic care se dă înainte de a lua permisul?
[Hedi Hoka] Poate sper surprinderea unora, examenul psihologic care se dă la şcoala de şoferi este unul fundamentat ştiinţific. Acesta înseamnă că într-adevăr funcţionează şi măsoară ceea ce îşi propune să măsoare. Examinările psihologice ar trebui să meargă mână în mână cu cele medicale.

[Victor / IOVI] Avand in vedere ca sofatul devine o obisnuinta la un moment dat crezi casuntem in stare sa facem si alte lucruri cat suntem la volan?
[Hedi Hoka] Daca te gandesti cumva la sarcini multiple (multitasking), uita de el, pentru caacest fenomen nu exista! Din punct de vedere stiintific, nu putem face mai multe lucruri deodata. Sistemul nostru de atentie este selectiv. S-au facut chiar foarte recent, anul trecut, experimente pe soferi care trebuiau sa conduca si intre timp sa vorbeasca la telefon. Pe traseu au intampinat obstacole, astfel el trebuiau sa le depaseasca cu succes. Creierul lor era monitorizat in timpul exercitiului. Rezultatul cercetarii a fost foarte clar: in functie de stimuli si pericolul ei creierul nostru face o selectie si te obliga sa actionezi prioritar. In experiment, de exemplu, soferii cand depaseau obstacolele periculoase la telefon nu mai vorbea, sau ziceau “aaaaa”. Sfatul meu este sa respectam regulele vorbitului la telefon atunci cand conducem, sa nu ne uitam la filme, sau alte lucruri care ne pun in pericol viata.

[Victor / IOVI] Un accident, fie el mic sau mare, este cu siguranţă şi un şoc emoţional. Ce sfaturi poţi da unei persoane după un accident?
[Hedi Hoka] Da aşa este, orice accident este şi un şoc emoţional. Atenţie la dureri de cap, greaţă, vărsături, leşin, pentru că toate astea pot fi simptomele unei comoţii mai mici sau mai mari. În asemenea cazuri se recomandă o analiză de tomograf pentru a exclude hematoamele, (cheaguri de sange) sau alte probleme de natură anatomică.
Consilierea psihologică ajută foarte mult în depăşirea traumelor cauzate de accident, şi previne fobiile sau fricile care sunt frecvente în urma unui accident de maşină. Să nu va fie jenă să vorbiţi cu un psiholog!

[Victor / IOVI] Care sunt cele trei maşini care îţi plac cel mai mult?
[Hedi Hoka] Pot să spun 4? Pe locul unu am să pun WV Golf young, este maşina mea portocalie, pe locul doi rămân tot în zona WV dar Volkswagen Beetle, noul model se anunţă chiar foarte interesant. Apoi îmi place MASERATI QUATTROPORTE S şi Jaguar R roşu.